Romana | dex98
1. CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucă i de lemn, de piatră, de metale pre ioase etc. asezate perpendicular si simetric una peste alta si constituind simbolul |credin ei|credintei| crestine. ◊ Expr. A pune cruce cuiva (
|
dor
2. crúce s. f., g.-d. art. crúcii; pl. cruci
|
nodex
3. CRÚCE ~i f. 1) (în antichitate) Instrument de tortură, pe care erau pironiţi osândiţii la moarte. Hristos a murit pe ~. 2) Obiect de cult, făcut din două bucăţi de lemn, din piatră sau din metal asezate perpendicular una peste'
|
sino
4. CRÚCE s., adv. I. s. 1. v. |troi ă|troita|. 2. cercevea. (~ la o fereastră.) 3. (TEHN.) (reg.) strup, strupalnic. (~ la ham.) 4. (TEHN.) răscruce. (De ~ căru ei se prind sleaurile.) 5. (TEHN.) ceatlău, (reg.) flân
5. CRÚCE s. v. crestinism, ghinda, intersectie, incrucisare, intretaiere, jumatate, lamba, rascruce, raspantie, spatie, trefla, vatrai.
|
|
|
